Anul trecut in Tunis

 

 

 

1. Ext. zi. Desert Tunisia

Plan foarte general cu desertul stralucitor in lumina soarelui de amiaza. Ne apropiem si distingem sina de cale ferata stralucind metalic in nisip.

Se aude fluieratul unui tren si apoi, zgomotul sacadat al trenului si pufaitul locomotivei cu aburi. Trenul apare si trece in viteza.

2. Int. zi. Tren cu aburi.

In interiorul trenului zarim cu greu prin praful de nisip fin, arabi infasurati in vestminte negre, albe, unii dintre ei cu intreaga fata acoperita, unii stau de vorba, altii joaca carti, altii fumeaza din narghilele iar altii stau tolaniti in pozitii contorsionate de somn, pe banchetele vagonului. Inaintam incet prin aceasta lume galagioasa si descoperim la fereastra, pe bancheta, un european, imbracat intr-un costum alb de in. Parul i se zbate in toate directiile. Chipul bronzat imobil, nebarbierit, cu ochii imobili, privind in gol pe fereastra. Pe genunchi tine o carte.Citim pe coperta care se inchide si se deschide in bataia curentului, " Vincent Van Gogh - Scrisori".

Voice over: " Nu stia de unde vine, nu stia unde e, nu stia cine e..."

Desertul nesfarsit se intindea in fata ochilor lui imobili, in cadrul ferestrei trenului in viteza.

In compartiment un arab striga ceva in araba si toti se napustira la fereastrele trenului. Arabii priveau prin ferestre in tacere, parca incordati.

Un tigru alerga in desert intrecandu-se cu trenul.

Voice over: " Nu-si mai amintea daca Borges dupa ce orbise, asemanase memoria cu un tigru. Nu-si mai amintea nimic. Stia doar ca citise mult si ca odata stiuse atat de multe."

Un arab se duse si se aseza pe scara trenului si incepu sa gesticuleze si sa tipe in araba spre tigru. Tigrul alerga foarte aproape de tren. Ochii arabului cuprinsi de ura. Ochii privind in gol ai europeanului. Ochii tigrului privind calm spre trenul care mergea in viteza, sacadat, scartaind lugubru.

Arabul se desprinse de pe scara trenului si cazu rostogolindu-se intr-un nor de praf in nisipul desertului. Arabii incep sa se agite privind inspaimantati pe ferestrele trenului.

Tigrul il prinse cu coltii de gat pe arab si sangele rosu tasni.

In vagon se isca o intreaga harmalaie. Unii arabi isi scot pumnalele si vor sa sara din tren, iar altii ii tin, oprindu-i. Europeanul priveste impasibil pe fereastra. Apoi, pleaca ochii . Apuca cartea in maini si incepe s-o rasfoiasca.

Voice over: " Lui Van Gogh ii placea umanismul lui Millet. O clipa, doar atat, reda viata oamenilor simpli. Nu incordare, doar acceptare. Culegatoarele de spice aplecate pentru eternitate deasupra campului, inrudite cu Mancatorii de cartofi. Umanism. Simplitate. "

Europeanul rasfoieste paginile cartii mecanic. Vedem picturile " Culegatoarele de spice" si " Mancatorii de cartofi" alaturate pe aceeasi pagina.

Voice over: " Serenitate langa Suferinta. Acceptare."

Europeanul priveste in gol spre paginile cartii.

Voice over: " Il interesasera odata ideile. Ce idei? Nu-si amintea."

Din carte se desprinse o fotografie care cade. Un arab se apleaca, o priveste si o arata altor arabi, dupa care i-o da Europeanului. Acesta o ia mecanic. Arabii il privesc cu admiratie. Europeanul se uita la fotografie. In fotografie e el intr-un avion la inceputurile aviatiei, sus e scris numele lui si anul 1912. In ochii lui apare o scurta stralucire, care dispare imediat.

Voice over: " Acolo zburase pentru prima data. Dupa ce aterizase i se paruse ca indeplinise peste secole visul lui Leonardo. I se paruse ca legase intr-un nod strans Istoria. Atunci, prin acel zbor, Memoria Lumii capatase sens."

Europeanul privi fotografia mai cu atentie. Se ridica brusc in picioare si panicat incepu sa alerge prin tren din vagon in vagon. Se impiedica de acareturile arabilor, cadea, se ridica si-isi continua alergarea.

3.Ext. zi. Desert Tunisia.

Langa umbra trenului care serpuia prin desert aparu umbra unui avion. Avionul se inalta. Pilotul era tot el Europeanul.

O caravana de camile mergea agale. Camilele erau incarcate, unele cu acareturi, altele cu copii, iar arabii mergeau pe jos tinandu-le de capastru.

Europeanul fixa mitraliera avionului si incepu sa traga rafala dupa rafala. Arabii si camilele incepura sa fuga in toate partile, prabusindu-se sub rafalele mitralierei.

Umbra avionului se plimba cateva minute deasupra lor.

4.Int. Zi. Tren cu aburi.

Europeanul alerga prin tren.

Arabii priveau inmarmuriti cum caravana din desert e decimata de mitraliera avionului. Avionul se intoarce si se indreapta spre tren.

Europeanul iese pe scara trenului in viteza si priveste spre avionul care se indreapta spre el.

Voice over:" Atunci isi aminti. Memoria chiar e un tigru."

Rafalele de mitraliera maturara vagoanele trenului. Unii dintre arabi cad secerati, altii se ascund pe sub banchete.

Europeanul priveste desertul din fata lui. Din praful de nisip fin al desertului apare tigrul care alearga spre el. Europeanul se arunca in gol.

Trenul se zguduie puternic. Arabii din vagoane se pravalesc unii peste altii

5.Ext. Zi. Desert Tunisia.

Vagoanele trenului se rastoarna, unul dupa altul. In fata trenului zace cadavrul unui elefant, intr-o balta de sange.

Umbra avionului trece peste elefant. Europeanul pilot priveste din avion in jos spre trenul deraiat.

Ne inaltam cat mai sus. Desertul e din ce in ce mai departe. Trenul nu se mai zareste. Iar dincolo de desert se vede marea nesfarsita.

Avionul se pierde undeva la linia orizontului marii in flacarile rosii ale apusului de soare.

Voice over: " Memoria isi infipsese coltii in gatul lui. Isi amintea astfel mereu, nu vietile oamenilor simpli pe care ii iubise Van Gogh ci, moartea lor pe care o cauzase el. Acum stia ca nu va putea uita niciodata"